Astazi am participat la o dezbatere care m-a facut sa realizez cat de tare imi e dor de SiSC, de ANOSR, de miscarea studenteasca in general. Sunt constienta ca exista un moment in care trebuie sa iei decizia dificila de a merge mai departe si de a te axa pe viata ta profesionala, dar niciodata cred ca n-am sa pot renunta sa ma mai simt siscoata. Nu am fost genul de alumni care sa se amestece foarte tare in treburile organizatiei. Am fost in schimb tot timpul alaturi de ei si le-am oferit ajutorul de fiecaredata cand au considerat ca experienta mea le-ar fi de folos.
Dragii mei SiSCoti,
Va adresez cateva randuri care sper sa ajunga la inimile voastre asa cum in urma cu cativa ani ajungeau la inima mea discutiile cu Traian, cu Vlady, cu Cezar, cu Robi sau cu Vio. Daca nu stiti la cine ma refer.. foarte rau... sper ca Natty sa remedieze imadiat aceasta problema, daca stiti.. atunci ma bucur :).
Am participat astazi la o dezbatere foarte generala, destul de nestructurata as putea spune. Am constatat cu tristete ca o structura care ar trebui sa se implice activ in imbunatatirea vietii tinerilor sub aspect economic, social si de ce nu moral, considera ca fiind o prioritate organizarea unei competitii sportive.
Am realizat in acel moment ce norocoasa am fost sa fac parte dintr-o structura care si-a pus masiv amprenta asupra mea, a caracterului meu, a scarii mele de valori... evident intr-un sens bun. Daca mai exista o farama de indoiala ca singura sansa de dezvoltare a Romaniei sunt tinerii care se implica in organizatiile studentesti, acum m-am convins. Apreciez din toata inima carieristii, cei care stiu foarte bine ce isi doresc din punct de vedere profesional si prefera sa isi dedice tot timpul liber atingerii acestor obiective. Totusi consider ca intr-o societate egoista, in care devine din ce in ce mai complicat sa iti castigi existenta, doar idealistii ca voi pot produce o schimbare de mentalitate. Nu cred ca Romania are nevoie numai de bani. Cred ca pe termen lung societatea romaneasca are nevoie de o redefinire a valorilor pe care se dezvolta. Spunea astazi Traian Basescu ca asemeni anului 1859, Romania are nevoie de reforme in foarte multe domenii. Sunt total de acord cu aceasta afirmatie ... Romania are nevoie in primul rand de o reforma morala si etica.
Scrisoarea catre voi pare una generala pentru ca nu am vorbit despre organizatie in mod special. Nu am facut-o si nu o fac pentru ca nu imi propun sa va dau indicatii, directii sau sa va setez eu obiectivele. Asta e datoria voastra. Consider ca eu, in mandatele mele de presedinta am reusit sa reformez SiSCul, sa-l aduc mai aproape de studenti si de motivele pentru care organizatia a luat fiinta. Ma adresez voua deaorece stiu ca sunteti minunati, motivati, energici si ca prin oameni ca voi exista speranta ca cel putin nepotii nostrii, daca nu copii , sa se dezvolte intr-un mediu sanatos.
Vreau sa retineti in linii mari urmatoarele 3 lucruri :
1. Romania nu e o tara aflata pe marginea prapastiei, e o tara in care merita sa investim si sa muncim, cu o istorie frumoasa care merita cunoscuta si cinstita. Acordati-va sansa de a vorbi cu tinerii basarabeni care va sunt colegi si va asigur ca motivatia voastra de a ramane in Romania si de a aprecia mai mult statul in care traiti va creste.
2. Nu uitati niciodata ca SiSC exista pentru studenti. Latura de Sindicat este cea care o diferentiaza de celelalte organizatii studentesti din ASE si cea care influenteaza tipologia membrilor. Voluntariatul te invata sa oferi, Sindicalismul te invata sa oferi si sa lupti in acelasi timp. Consider ca atat pentru voi cat si pentru structura faptul ca va ocupati si de proiecte si de reprezentare nu este decat un castig.
3. Prieteniile pe care vi le faceti acum, in studentie, in organizatie, sunt cele care probabil va vor ramane pe viata. Incercati sa le pastrati, sa le intretineti si sa le apreciati. Valorile si obiectivele comune sunt lucrurile care va unesc. Eu am avut norocul de a imi forma propria familie in Bucuresti prin intermediul SiSCului. Nico, Georgy, Alina si mai apoi Roxana au fost persoanele care m-au ajutat sa nu-mi pierd niciodata nici motivatia, nici energia, nici entuziasmul... si din fericire continua sa fie alaturi de mine. In urma cu vreo 3 ani am avut un parteneriat cu TVR Cultural. Am dat un interviu despre modelele din viata noastra. Nico a afirmat in emisiunea respectiva ca modelul ei in viata sunt eu. De fiecaredata cand mi-e greu, cand simt ca nu mai am forta sau ca sunt coplesita de probleme.. revad acea emisiune si ma remotivez. Partea si mai draguta a fost sa descopar ca si mama mea face acelasi lucru :).
Va multumesc fetelor ca existati, ca imi sunteti prietene si ca sunteti siscoate !
Cu mult drag,
Dana Nicula ( zisa si Dana SiSC nu cu prea mult timp in urma )
E pur si muove!
Give the credit, take the blame and be a cheerleader!
miercuri, 23 ianuarie 2013
miercuri, 18 iulie 2012
N-am mai scris de mult pe blog, poate de prea mult timp, pentru ca nu am mai simțit de la fel de mult timp că trăiesc o experiență fantastică, înconjurată de oameni minunați, făcând parte dintr-o echipa de care sper sa nu fiu nevoită sa ies niciodată.
De data aceasta nu vorbesc despre SiSC, deși descrierea se potrivește și atașamentul e același, vorbesc despre Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" , Instituția care de mai bine de un an de zile demonstrează zi de zi Românilor de Pretutindeni că pasiunea și dragostea pentru România sunt ingredientele pentru o rețetă de succes.
De ce scriu abia acum? Pentru că săptămâna trecută s-au întâmplat două lucruri minunate la Institut. Am avut musafiri, care ne-au lăudat eforturile și ne-au încurajat să mergem mai departe, să muncim și mai mult și să demonstrăm că a fi patriot nu e nici demodat, nici depășit nici uncool:p.
Asociația Veteranilor Războiului din Moldova a vizitat România și și-a rezervat în program trei zile pentru a le petrece la Institut. În ultima seara petrecută împreună, coordonatorul grupului, domnul Valeriu Ciobanu a înmânat reprezentanților Institutului o scrisoare de mulțumire în care spune cam așa ... “Dorim ca acest Institut să capete forțe noi pentru toate proiectele pe care le propune Românilor de Pretutindeni, pentru că Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” este instituția care grație atitudinii sale față de noi, românii din afara țării, a făcut și face adevărata apropiere dintre românii din țară și românii din afara hotarelor ei. [...] Fie ca bunul Dumnezeu să binecuvânteze activitatea Institutului “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni pentru a aduce cât mai multă bucurie în inimile tuturor Românilor de Pretutindeni.”
Cum altfel poti cuantifica rezultatele efortului depus sistematic, timp de un an de zile, de o echipa tânără, entuziastă și energică, dacă nu prin primirea unor astfel de mesaje de susținere, apreciere și încurajare !
A doua vizită despre care vă vorbeam mai devreme e cea făcută de actuala conducere a SiSCului. Copii mei au venit la Institut dorind să stabilească strategia organizației pentru anul următor, știind că voi fi și eu acolo pentru a le face o serie de prezentări despre comunitățile românești din Vecinătate și Balcani. SiSCul nu e o organizație care să aibă prea mari tangențe cu Istoria Românilor sau cu muzica românească ... în general SiSCoții ascultă muzică rock, drum and base, hip hop și din când în când chestii mai comerciale, dar nu prea mult că strică. Recunosc ca m-a surprins și interesul pe care l-au manifestat la prezentările pe care le-am susținut ( chiar și-au luat notițe :> ), dar cel mai tare m-a surprins sa-i aud zicându-mi : "Dana, mai pe seară nu ne aduci și nouă muzică din aia de-a ta ... că tare am vrea să ascultăm ... ". Muzica de-a mea însemnând Grigore Leșe, Graiul Neamului, Maria Tănase, Tudor Gheorghe, Tatiana Stepa ... Să fi vazut ce dansau și cântau SiSCoții mei cu steagurile în mână BRAVO! ( Bravo mie evident :P ... că v-am convins ... încă vreo 2-3 zile din astea și vă vad eu cum sărbătoriți ziua națională pe 30 noiembrie .
Ce-ți poți dori mai mult?
Eu zic să stați cu ochii pe site-ul Institutului și pe pagina noastra de facebook și o să constatați că uneori să ucrezi într-o instituție publică poate fi mai motivant decât să lucrezi în Pipera și să-ți vizitezi familia și prietenii de Crăciun!
Audiție plăcută - Nemuritorii
miercuri, 8 septembrie 2010
Experienta Basarabia
... a fost in mod evident mult mai interesanta si mai emotionanta decat as putea eu vreodata sa o descriu in cuvinte. Nu am plecat cu niste asteptari foarte mari in aceasta excursie.. eram convinsa ca o sa ma distrez tinand cont ca ma insoteau unii dintre cei mai buni prieteni ai mei, dar credeam ca la asta o sa se limiteze experienta mea. M-am inselat amarnic. Am postat recent pe facebook mesajul: "Dana Nicula turns to Laura Nicula". Am sentimentul ca intalnirile pe care le-am avut in Chisinau m-au schimbat, m-au transformat intr-o persoana care isi iubeste tara si limba mai mult, care apreciaza liberatatea de care are parte in Romania si constientizeaza impactul real al miscarii studentesti. Prima intalnire care m-a emotionat si m-a impresionat a fost cea cu Dorin Chirtoaca, primarul Chisinaului. Absolvent al facultatii de drept din Universitatea Bucuresti si membru activ al miscarii studentesti din Romania pe perioada studiilor, a reusit sa lase o impresie foarte buna tuturor participantilor la intalnire. Ne-a impartasit cateva impresii despre modul in care este organizat ANOSRul in momentul de fata, demne de prezentat in AG si dovada vie a faptului ca oamenii isi ridica probleme pe care noi refuzam sa le acceptam si sa ni le asumam.
Desi nu era la curent cu cei 4 piloni ai miscarii studentesti, la nivel de principiu, a reiesit din discutiile cu el ca sunt singura sursa de stabilitate si sansa de supravietuire a miscarii studentesti oriunde in lume. Am aflat foarte multe lucruri noi despre Chisinau printre care si faptul ca bugetul orasului e de 15 ori mai mic decat al Galatiului, lucru care spre rusinea noastra nu se observa in Romania si ca cota de colectare a impozitelor e aproape de 90%. Poate partea cea mai interesanta a excursiei a fost participarea la dezbaterea "Independenta Rep. Moldova" . In mod evident discutia a fost interesanta, plina de istorie si de constatari relevante pentru noi. Au participat la dezbatere un expert in problema Transnistriana, Ministrul Educatiei, Ministrul Culturii, Ministrul Tineretului si Sportului si reprezentanti ai ONGurilor din Rep. Moldova. Pe langa informatiile socante pe care le-am aflat in legatura cu problemele pe care Rep. Moldova le are cu Transnistria s-a pornit o discutie legata de miscarea studenteasca in Romania si Basarabia. Momentul care pentru mine a contat enorm a fost acela in care un fost lider a miscarii studentesti din Moldova, actual membru in aparatul Guvernamental a intrebat de organizatia studenteasca din Bucuresti, de la Facultatea de Cibernetica. N-am fost surprinsa ca stia detalii despre ANOSR, dar nu m-am simtit nicicand mai mandra ca sunt presedinta la SiSC cum m-am simtit cand am auzit cum vorbea omul asta despre organizatia pe care acum o conduc cu mandrie si despre Vlad Mohora. Sunt mandra ca sunt SiSCoata si ca sunt ANOSRista!
A doua zi am avut o intalnire cu federatiile studentesti din Basarabia si cu CTRM. A fost o experienta cel putin interesanta care ne-a ajutat sa ne dam seama cam care este viziunea liderilor studentilor din Moldova.
Sunt multe lucruri de povestit dar prefer sa le impartasesc la un pahar de vin cu prietenii mei. Ce e relevant pentru oamenii care imi urmaresc blogul e sentimentul pe care il ai cand mergi in Moldova si romanii de acolo te intreaba daca esti de acasa desi ei nu au ajuns poate niciodata pe meleagurile noastre. Pentru ei acasa e in Romania si pastreaza inca in suflete ideea unirii. Aceasta excursie a fost o lectie de istorie, de patriotism si de solidaritate pentru mine si recomand tuturor romanilor sa-si rupa putin din timpul lor ca sa isi cunoasca fratii de peste Prut.
luni, 24 mai 2010
GREVA JAPONEZA !!!
Iti permiti sa nu lucrezi pentru ca ai bursa ? Din toamna lucrurile se schimba!!
<<<<<<<<<<< Guvernul vrea sa iti taie din burse!>>>>>>>>>>>>>>
Iti place mancarea de la cantina MOXA? Esti multumit de cuantumul regiei de camin? .... Bucura-te cat mai poti!
APARA-TE!!!
-------------------------------------------------------------------------------------
GREVA JAPONEZA !!! MARTI , 25 MAI !!!!
-------------------------------------------------------------------------------------
Pune-ti o banderola alba la mana si arata ca nu te conformezi.
20 000 de studenti le vor purta !!!
-------------------------------------------------------------------------------------
SiSC si ANOSR te sustin !
marți, 11 mai 2010
Invatamant centrat pe student?
Am ajuns la concluzia ca pregatirea pentru un examen e foarte productiva... creeaza premisele pentru tot felul de revelatii educationale... ( evident fara legatura cu disciplina de studiu ) . De exemplu... cred ca cea mai buna metoda de evaluare centrata pe student ar fi sa ii permiti acestuia sa isi aleaga forma de evaluare.. Adica.. daca studentul vrea test grila.. sa dea grila... daca vrea examen oral.. asa sa il dea .. Multe persoane nu se indentifica cu o anumita forma de evaluare si daca scopul examenului ar fi sa te ajute pe tine sa autoevaluezi ce si cum ai invatat ... si pe profesor .. sa inteleaga care e nivelul tau real de pregatire, fara restrictiile metodei impuse... cred ca rezultate noastre si satisfactiile dupa un examen ar fi mult mai mari. Stiu ca si ideea asta e destul de greu de implementat ...la fel ca cea in care sustineam ca ar fi dragut ca firmele sa sustina universitatile prin donatiile noilor lor tehnologii pentru a creste pregatirea studentilor si capacitatea lor de integrare pe piata fortei de munca... dar...facand brainstorming cu mine insami... poate iese o idee bunicica... si nu foarte greu de implementat.
Ps : Am realizat o chestie.. Mie imi place sa fac proiecte pentru facultate.. proiecte care sa fie deosebite... pentru care sa ma documentez mult timp, care sa surprinda prin informatii, estetica.. prezentare..
Am facut cel putin 2-3 proiecte mai mari pe an... si dupa fiecare prezentare am fost dezamagita... profii nu prea ma lasau sa prezint.. spuneau ca au citit proiectul ... imi puneau 2-3 intrebari... si .. gata.. Chiar daca punctajul era maxim ... simteam ca nu am reusit sa transmit placerea cu care am lucrat pentru proiect si cat de tari sunt informatiile din el..
VOi nu ati patit asta? am inteles ca asta e sentimentul unora dupa ce predau lucrarea de licenta ...
Spor la invatat !
luni, 21 decembrie 2009
vineri, 25 septembrie 2009
I never did a day’s work in my life. It was all fun.
" Lucrez de ceva timp la recrutarile pentru SiSC si incerc sa gasesc mesaje cat mai atractive pentru noii siscoti. Atunci cand duc lipsa de inspiratie, fac apel la marii oameni ai civilizatiei noastre si incerc sa gasesc resurse in viata lor ...
Unul dintre ei e Thomas Edison si faimoasa lui replica : " N-am muncit nici macar o zi in viata mea. Totul a fost distractie ". As vrea sa reusesc sa le transmit si viitorilor voluntari mesajul asta... ca parere personala legata de ceea ce inseamna SiSC in viata mea.
Nu conteaza ca ma trezesc la 5 dimineata si ma culc la 3, ca dorm in cort sau intr-o sala de sport, ca inghet de frig pentru ca nu am sac de dormit sau ca trebuie sa suport un dus care se opreste la fiecare 15 secunde atata timp cat toate astea fac SiSC-ul sa creasca si pe mine sa evoluez. Am stat vara asta mai mult in tren decat in patul meu de acasa ... si toate le-am facut cu placere, cu pasiune si din suflet.
... ma intreb cum faci un astfel de mesaj sa ajunga la oameni ... astfel incat sa ii motiveze sa vina in organizatia ta si sa continue 13 ani de munca
"
Din motive pe care nu le realizez acum .. nu am mai publicat articolul asta.. o fac acum pentru ca singurul lucru care s-a schimbat e faptul ca recrutarile s-au terminat de ceva timp.
Au fost un succes. Ni s-au alaturat oameni minunati, dornici sa se implice, frumosi, destepti.. care imi demonstreaza in fiecare zi ca.. pana la urma.. totul .. a meritat.
Unul dintre ei e Thomas Edison si faimoasa lui replica : " N-am muncit nici macar o zi in viata mea. Totul a fost distractie ". As vrea sa reusesc sa le transmit si viitorilor voluntari mesajul asta... ca parere personala legata de ceea ce inseamna SiSC in viata mea.
Nu conteaza ca ma trezesc la 5 dimineata si ma culc la 3, ca dorm in cort sau intr-o sala de sport, ca inghet de frig pentru ca nu am sac de dormit sau ca trebuie sa suport un dus care se opreste la fiecare 15 secunde atata timp cat toate astea fac SiSC-ul sa creasca si pe mine sa evoluez. Am stat vara asta mai mult in tren decat in patul meu de acasa ... si toate le-am facut cu placere, cu pasiune si din suflet.
... ma intreb cum faci un astfel de mesaj sa ajunga la oameni ... astfel incat sa ii motiveze sa vina in organizatia ta si sa continue 13 ani de munca
"
Din motive pe care nu le realizez acum .. nu am mai publicat articolul asta.. o fac acum pentru ca singurul lucru care s-a schimbat e faptul ca recrutarile s-au terminat de ceva timp.
Au fost un succes. Ni s-au alaturat oameni minunati, dornici sa se implice, frumosi, destepti.. care imi demonstreaza in fiecare zi ca.. pana la urma.. totul .. a meritat.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)